Autor: Adriana Georgiana

Andreea nu voia să creadă că soțul ei o minte. Nu după opt ani de căsnicie.Nu după tot ce construiseră împreună.Nu după toate serile în

Ioana urcase în pod ca să caute niște decorațiuni vechi. Urma să se căsătorească în două luni și voia să folosească obiecte din familie la

În ultima vreme, mama Anei vorbea tot mai puțin. Nu pentru că nu avea ce spune. Ci pentru că obosea repede, iar cuvintele îi ieșeau

Diana nu umbla niciodată prin lucrurile lui Radu. Nu-i verifica telefonul.Nu-i deschidea laptopul.Nu-i controla buzunarele. Credea că într-o căsnicie omul trebuie să se simtă iubit,

Maria a primit cutia cu lucrurile bunicului într-o după-amiază ploioasă. Mama ei i-o pusese pe masă fără prea multe explicații. — Astea au rămas de

Marius găsise plicul într-o dimineață rece de luni. Ieșise să ducă gunoiul, încă adormit, cu hanoracul tras peste tricou și cu gândul la cafeaua pe

Camera 307 trebuia să fie goală. Așa apărea în sistem.Așa era pe lista de curățenie.Așa îi spusese managerul de dimineață. — Intră repede, fă verificarea

Irina intrase în anticariat ca să scape de ploaie. Nu plănuise să cumpere nimic. Avea o zi grea, gândurile îi erau împrăștiate, iar strada mirosea

Ana nu obișnuia să umble prin lucrurile mamei ei. În casa aceea veche, fiecare sertar părea să aibă propria lui tăcere. Unele erau pline cu

Carmen llevaba más de treinta años guardando la misma fotografía. Era pequeña, de bordes gastados, con una mancha amarillenta en una esquina y una fecha